Corigenta - Mircea Eliade - viziunea despre lume

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. O versiune mai noua a articolului "Viziunea despre lume in opera literara Corigenta de Mircea Eliade" o poti vedea accesand urmatorul link: deacoffee.com/corigenta-mircea-eliade-viziunea-despre-lume

Realizați un eseu structurat în care să identificați și explicați viziunea despre lume așa cum se desprinde din fragmentul intitulat ”Corigența” de Mircea Eliade. Veți avea în vedere schema dată:

• încadrarea scriitorului în perioada literară și menționarea altor scriitori contemporani;
• apariția romanului din care face parte;
• explicarea titlului romanului și a titlului fragmentului;
• indicarea temei și a event. motive literare;
• tipul de narator și perspectiva nararotorului;
• comentarea tehnicii circulare sau sferoidului;
• surprinderea conținutului operei prin camentarea relației copil-școală;
• valorificarea ideii de maturizare;
• indicarea personajelor și tipologizarea acestora;
• caract. personajului-narator;
• rolul modurilor de expunere;
• registre stilistice;
• concluzia;
• opinia.

________________________________________________________________________

ESEU

Scriitorul Mircea Eliade aparține perioadei interbelice alături de alți mari scriitori precum Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu din anii 1907-1986.

Fragmentul ”Corigența” aparține romanului ”Romanul adolescentului miop” care a fost publicat neterminat în anii 1924-1925 și publicat postum în 1989.

Titlul ”Romanul adolescentului miop”, în sens conotativ este format din două substantive comune și un adjecti, denumind o carte a unui om în perioada adolescenței care avea probleme de vedere. În sens denotativ, titlul este o poveste de viață a naratorului care avea probeleme de vedere, dar adjectivul ”miop” poate să-l reprezinte pe adolescentul care ia decizii pe moment și nu poate să-și perceapă niciodata viitorul.

Titlul fragmentului ”Corigența” este format dintr-un substantiv comun care, în sens propriu arată starea în care se găsesc elevii care nu au note de trecere la o anumită materie sau mai multe, depinde de situație. În sens figurat, titlul este bariera de care naratorul nu poate trece, el având nota ”insuficient” la matematică.

Tema textului este școala și este redată de motivele literare ”matematica”,”cărțile de știință”,”trigonometria”.

Tipul de narator este personaj și subiectiv, iar perspectiva naratorului este subiectivă deoarece acesta narează la persoana I singular.
Ideea incipitului, în acest fragment, se repetă și în final. Această idee îl surprinde pe narator în ipostaza de a recunoaște fără rușine că este corigent la matematică și nu are voința necesară să depășească această situație. El este interesat de știință și nu vrea să treacă la matematică. Această tehnica de repetare a ideii se numește tehnica circularei și a sferoidului. Ea este folosita entru a insista asupra faptului ca naratorul începe și sfârșește în aceeași ipostază, respectiv corigent.

Relația copil-școală este surprinsă în diferite momente în care se află naratorul. Naratorul, încă de la început, recunoaște că nu este prieten cu matematica, iar ceea ce îi stârnește interesul este știința. Prin faptul că i se permite să învețe toată materia în trei zile, este pus în situația să aleagă. El este foarte entuziasmat și crede în propriile sale gânduri. Își face un program de învățat, inclusiv noaptea, arătând interesul înainte să deschidă măcar cartea. După ce se apucă de citit, mintea lui zboară în altă parte. Își mai încearcă pdată norocul, își pune ceasul să sune la ora cinci dimineața, dar adoarme la loc pentru încă o oră jumate. Îl trezește lumina dimineții și trece la altă stare față de cum era înainte. Nu îi mai pasă de profesorul lui de matematică, Vanciu, care îl va lăsa corigent. Hotărăște să învețe la vară, considerând că va învăța atât de bine că profesorul va rămâne ”uluit”. Relația copil-școală se stabilește încă de la început, iar un an nou de școală pentru el înseamnă o nouă corigență ”Astfel, și anul acesta-ca întotdeauna-, rămân corigent”.

Naratorul se află la vârsta adolescenței, vârsta critica entru o persoană deoarece schimbările majore au loc în această perioada a vieții. Acesta tinde să se maturizeze, fiindcă încearcă orice posibilitate să învețe, dar nu poate să se concentreze suficient. Când tatăl său îl găsește citind de câteva minute, el se preface cum c-ar fi învățat de ore întregi și este extrem de epuizat. El se comportă ca un copil care vrea să treacă mai departe în viață, dar renunță e drum din cauza comodității.

Personajele din acest tet sunt elevul corigent, principal, dinamic și rotund, profesorul Vanciu personaj secundar, dinamic și plat, tatăl elevului personaj secundar, episodic, dinamic și plat.

Naratorul este personajul principal din textul ”corigența” de Mircea Eliade. El este un băiat aflat la vârsta adolescenței, care trece de la o stare la alta. El spune că n-a trecut clasa pentru că n-a vrut și că este în totalitate lipsit de voință. Cântă la pian mai mult ca niciodată doar ca să nu învețe. La auzirea ceasului care trebuia să-l trezească acesta se crede mult prea inteligent pentru a învăța ”Matematica mă creează pe mine sau eu pe ea?”. Se consideră ca și ceilalți adolescenți care nu sunt capabili de un viitor potrivit. Cel trece de la extaz la disperare și apoi revine la starea inițială.

Modurile de expunere prezente sunt narațiunea și dialogul. Narațiunea este modul de expunere care are rolul de a relata fapte și întâmplări. Dialogul este folosit ca și monolog pentru a arăta gândurile interioare ale personajelor.

Limbajul folosit este comun, lipsit de metode artistice, pentru a fi un tet clar, concis și coerent și este adresat tuturor categoriilor sociale
În concluzie, toate aceste caracteristici reprezintă un adolescent ca toți ceilalți, interesul pentru școală este ridicat, dar lipsit de voință, uneori ajung în disperare.

În opinia mea, naratorul este un reprezentant al adolescenților care nu-și găsesc locul în viață.