Servicii Creare Website

Servicii web design complete pentru afacerea ta. Daca vrei o oferta pentru creare site intra pe http://metaweb.ro

SCHITA - apartenenta unui text la specie

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru varianta finala a articolului "Apartententa unui text la schita", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/apartenenta-la-schita/

1.DEFINITIE: Schita este opera epica in proza de cea mai mica , in care se prezinta un singur eveniment considerat reprezentativ pentru un numar redus de personaje caracterizate sumar; scopul schitei este moralizator.

2. IPOTEZA: Opera “..” de .. apartine genului epic si este o schita, avand toate trasaturile acesteia.

3. In primul rand, textul este o schita datorita apartenentei la genul epic. Textul are narator care povesteste eenimentele la persoana a III-a si are personaje cu rol diferit in actiune. (de scris etapele actiunii)

3. In al doilea rand, textul are personaje caracterizate sumar prin intermediul carora autorul ironizeaza trasaturile negative ale personajului ( de caracterizat personajul PRINCIPAL!)

4. In plus, ca orice schita, opera  “…” (titlul schitei la care scrieti compunerea) transmite o morala (de scris morala)

5. Avand in vedere aceste caracteristici, opera “…” este o schita.

NUVELA - apartenenta unui text la specie

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com, pentru urmatoarea versiune a articolului "Apartenenta unui text la nuvela", te rugam sa intrii pe urmatorul link: deacoffee.com/nuvela/

1. DEFINITIE: Nuvela este opera epica in proza de dimensiune medie ce prezinta evenimente verosimile, gradate si concentrate in jurul unui conflict puternic, pus pe seama unui personaj deosebit.

2. IPOTEZA: Opera “..” de .. este o nuvela, avant toate caracteristicile acesteia.

3. In primul rand, textul are gen literar, respectiv genul epic datorita prezentei naratorului care este marcat prin verbe si pronume la persoana a III a  ( de dat exemple DIN TEXT!)

4. In al doilea rand, textul are actiune construita liniar, pe un singur fir narativ, care cuprinde mai multe episoade narative, cu evenimente verosimile generalizate prin intermediul indicilor spatio-temporali; actiunea este gradata cronologic conform celor cinci etape narative (de scris etapele actiunii)

5.  De asemenea, opera are personaje cu evolutie mai importanta decat derularea faptelor. Personajele, ca numar, sunt numeroase, dar ca rol sunt diverse. ( de caracterizat personajul PRINCIPAL!)

6. In plus, ca in orice nuvela se realizeaza un conflict puternic intre 2 sau mai multe personaje. ( de scris despre conflict)

7. In concluzie, opera “..” este o nuvela.

IMPORTANTA JOCULUI - eseu argumentativ (pe scurt)

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com, pentru urmatoarea versiune a articolului "Eseu argumentativ importanta jocului", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/eseu-argumentativ-importanta-jocului/

Realizati un eseu argumentativ in care sa va exprimati opinia cu privire la importanta jocului in formarea omului.

____________________________________________________________________

ESEU

Inca din copilarie, invatam sa comunicam,sa interactionam cu lumea ce ne inconjoara prin intermediul jocului.

Incepand cu prima etapa de formare a modului de gandire, intalnim noi modalitati de a ne adopta lantului de provocari pe care ni-l pregateste viata.

In primul rand, atunci cand suntem pusi in fata unor situatii reale,cotidiene, metoda prin care mintea unui copil le intelege este jocul.

In al doilea rand, trecand in a doua etapa a dezvoltarii intelectuale modul de abordare a jocului este cu totul diferit de ex. ideea transmisa de opera  ‘Computer games forever’ sustine acest argument cu tarie.

In al treilea rand, perspectiva omului asupra jocului ajuns la maturitate se schimba, devenind nostalgica. Acesta isi doreste sa redescopere inocenta copilariei de ex. in opera ‘Erasmo sau a doua fotografie cu oameni mici’ construieste o paralela intre joc si realitate, amintindu-si unul dintre momentele frumoase petrecute in copilarie.

Ca un ultim argument, parintii interpreteaza jocul ca fiind un instrument, cu ajutorul caruia isi pot indemna copii sa devina mai creativi si sa-si foloseasca toate cunostintele dobandite, idee surprinsa in opera ‘Prefata’ de Tudor Arghezi.

Avand in vedere aceste caracteristici, jocul modeleaza personalitatea si gandirea omului, indiferent in ce etapa a vietii se afla.

Povestea lui Harap-Alb - apartenenta la specie

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru urmatoarea versiune a articolului "Apartenenta la Basm cult", te rugam sa intrii pe urmatorul link: deacoffee.com/basm-cult-harap-alb/

Eseu

Povestea lui Harap-Alb

                                       de Ion Creangă

“Ion Creangă face parte din perioada marilor clasici, alături de Mihai Eminescu, I.L.Caragiale şi Ioan Slavici, el scriind poveşti, povestiri, nuvele şi scrisori, printre care se remarcă poveştile “Capra cu trei iezi”, “Fata babei şi fata moşneagului”, ca povestiri “Păcală” şi “Prostia omenească”, iar ca nuvelă “Amintiri din copilărie.

Opera dată se numeşte “Povestea lui Harap-Alb” şi are ca an de apariţie 1877, publicată în revista “Convorbiri literare”.

Opera literară aparţine genului epic, iar ca specie literară este un basm cult.

Basmul este specia literară a genului epic în proză (foarte rar în versuri), în care tema este confruntarea dintre bine şi rău, acţiunea este fabuloasă, personajele sunt reale cu puteri supranaturale sau fantastice, finalul aducand victoria binelui asupra răului.

Ca şi caracteristici, basmul cult are un autor cunoscut, iar el se transmite cu ajutorul tipăririi.

Ca şi particularităţi ale basmului avem în vedere urmatoarele : este folosit timpul mitic în care faptele au caracter de repetabilitate. Reperele spaţiale sunt specificate, dar într-un mod vag, neclar. Sunt folosite trei tipuri de formule, iniţială, mediană şi finală. Apar doua tărâmuri, cel ocrotitor, părintesc, în care fiul este apărat şi protejat şi celălalt tărâm (tărâmul de dincolo) în care işi ia soarta în propriile mâini căutându-şi destinul.”

Partea de teorie este scrisă mai sus, restul se poate face parcurgând aceasta schema. Succes!

BASM CULT - apartenenta la specie (schema)

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru urmatoarea versiune a articolului "Apartenenta la Basm cult", te rugam sa intrii pe urmatorul link: deacoffee.com/basm-cult-harap-alb/

Cerinţă:

Realizaţi un eseu structurat în care să demonstraţi că o operă studiată aparţine sp. lit. BASMUL CULT. Veţi avea în vedere următoarele repere:

EXEMPLU ESEU REALIZAT DUPA SCHEMA DATA AICI.

• încadrarea scriitorului în perioadă literară şi menţionarea unor opere aparţinând acestuia pe genuri şi specii literare ;
• indicarea ipotezei;
• definiţia basmului;
• caracteristicile basmului cult;
• particularităţile basmului;
• explicarea titlului;
• indicarea tipului de narator şi al rolului acestuia;
• indicarea temei şi motivelor literare;
• identificarea reperelor spaţio-temporale;
• comentarea formulei iniţiale, a incipitului + citat;
• prezentarea subiectului operei, scoţând în evidenţă şi comentând drumul de iniţiere, semnificaţia probelor şi obstacolelor, opoziţia dintre curajul personajului principal şi ale celorlalte calităţi morale ale lui faţă de celelalte personaje;
• evidenţierea statutului iniţial, median şi final;
• unde este cazul, comentarea formulei mediane;
• tipologizarea personajelor;
• caracterizarea pe scurt în opoziţie a fiului de crai şi spânul;
• specificarea rolului modurilor de expunere;
• analiza registrelor stilistice (exemplu de cuvinte arhaice, de regionalisme, de proverbe şi zicători, de cântece);
• evidenţierea oralităţii stilului prin impresia de zicere dată de verbele folosite de narator atunci când devine subiectiv;
• concluzia;
• opinia (prin ce impresionează basmul, evidenţierea a 2 argumente în acest sens);

BASMUL - elemente specifice si caracteristici

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com, pentru ultima versiune a articolului "Elemente specifice si caracteristici ale basmului", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/basmul/

Definiţie

-specia literară a genului epic în proză (foarte rar în versuri) în care tema este confruntarea dintre bine şi rău, acţiunea este fabuloasă, personajele sunt reale cu puteri supranaturale sau fantastice, finalul aducând victoria binelui asupra răului.

Particularităţi 

(se dă exemplu pe basmul HARAP-ALB)

-textul este scris în proză, în versuri fiind scrise basmele foarte vechi
-este folosit timpul mitic în care faptele au caracter de repetabilitate
-sunt folosite 3 tipuri de formule: INIŢIALĂ, MEDIANĂ şi FINALĂ
-apar doua tărâmuri, cel ocrotitor, părintesc, în care fiul de crai este apărat şi protejat şi celălalt tărâm (tărâmul de dincolo) în care îşi ia soarta în propriile mâini căutându-şi destinul
-antropomorfizarea animalelor
-personajele se pot tipologiza dupa mai multe criterii:

• reale cu puteri supranaturale
• fantastice
• pozitive
• negative
• protagonist
• antagonist
• ajutoare
• donatori
• principale
• secundare
• episodice
• figurante

-apar cifrele magice şi obiectele magice (totemice)
-tema basmului este lupta dintre bine şi rău
-basmele pronotează motive literare specifice:
MOTIVUL – împăratului fără urmaşi
-mezinului
-probelor şi obstacolelor
-călătoriei
-apei vii şi apei moarte
-căsătoriei
-caracter MORALIZATOR

BASMUL - apartenenta la specie (schema)

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com, pentru ultima versiune a articolului "Apartenenta la basm", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/apartenenta-la-basm/

O schema realizata pe basmul Praslea cel voinic si merele de aur de Petre Ispirescu.

1. Definitia: Basmul este o naratiune in proza care are ca tema lupta dintre bine si rau, incheiata cu victoria binelui, in care personajele si intamplarile sunt fantastice, avand in comun mai multe trasaturi (caracter anonim, formule magice, prezenta limbajului specific, tema, actiunea, personajele care au puteri supranaturale si o forta neobisnuita).

2. Ipoteza: Textul “Praslea cel voinic si merele de aur” de Petre Ispirescu apartine genului epic si este un basm, avand toate caracteristicile acestuia.

3. In primul rand, textul este un basm datorita prezentei formulelor magice “a fost odata ca niciodata”, dar si limbajul specific “zmei”,”printese”,”balauri”,etc.

4. In al doilea rand, actiunea cuprinde elemente reale si fantastice, care se desfasoara atat in lumea noastra cat si pe taramul celalalt. (de rezumat textul)

5. De asemenea, personajele au puteri supranaturale. (de caracterizat personajul principal)

6. In concluzie, textul dat este un basm si apartine genului epic.

CONCEPTE OPERATIONALE - stilul stiintific si tehnic

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului "Concepte operationale - stilul stiintific si tehnic", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/stilul-beletristic/

Este specific textelor din diferitele domenii ale stiintei.

Are urmatoarele caracteristici:

• stil obiectiv, clar, coerent si cursiv;
• nu permite abaterea de la descrierea stiintifica, cuvintele fiind utilizate in sens denotativ (propriu);
• se bazeaza pe argumente, demonstratii, demersuri inductive si deductive;
• apar simboluri specifice fiecarui domeniu;
• limbajul utiliat cumprinde termeni neologici, cu preponderenta stiintifici specifici domeniului;
• se bazeazaz pe date reale, certe, verificabile, autorul neavand voie sa se implice afectiv.

CONCEPTE OPERATIONALE - stilul beletristic sau artistic

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului "Concepte operationale - stilul beletristic sau artistic", te rugam sa accesezi link-ul urmator: deacoffee.com/stilul-beletristic/

Este stilul functional al limbii romane caracterizat prin texte incadrat in cele 3 genuri literare, respectiv epic, liric sau dramatic si prin imbinarea realitatii cu fictiunea.

Caracteristici

•  in operele literare se remarca prezenta naratorului si eului liric, sentimentele fiind transmise in mod INDIRECT (textele epice si dramatice) si in mod DIRECT (texte lirice);
• viziunea asupra temei aboradte este una originala iar materia textuala rezulta din imbinarea realitatii cu fictiunea;
• stilul scrierii este unu SUBIECTIV, fiecare dintre autori neputand epuiza   viziunea asupra temei;
• limbajul utilizat surprinde bogatia lingvistica a diverselor registre stilistice (arhaic,regional,literar,argotic).

CONCEPTE OPERATIONALE - stilul publicistic

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului "Concepte operationale - stilul publicistic", te invitam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/stilul-publicistic/

Se mai numeste stil jurnalistic. Este specific mass-mediei in general si cuprinde:

• ca texte scrise: anuntul, stirea, articolul, recenzia;
• ca prestatie verbala oaral: stiri, interviuri,documentare, mese rotunde.

Caracteristici

• stilul este OBIECTIV, impersonal si nu permite implicarea afectiva;
• limbajul utilizat este cu preponderenta literar, cupinde o serie de neologisme specifice domeniului abordat, dar este un limbaj comun din punct de vedere al dificultatii lingvistice, destinat tuturor categoriilor sociale;
• stilul este clar,concis,coerent si cursiv;
• se bazeaza pe date reale, concrete care sunt doar expuse, cititorul avand menirea sa le interpreteze.

HARAP-ALB (tipologizare personaje)

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului Tipologizarea personajelor din Harap Alb, te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/harap-alb-personaje/

Fiul cel mic al craiului–personaj principal, protagonist, pozitiv, rotund, dinamic, tipul naivului pe cale de iniţiere.
Spânul–personaj secundar, antagonist, negativ, tipul omului viclean, manipulator şi duplicitar. (reprezintă răul necesar fără de care nu ar fi fost posibilă iniţierea fiului de crai)
Sfânta Duminică–personaj secundar, pozitiv, personaj ajutor şi donator. (prin intermediul acestui personaj se evidenţiază proba milosteniei)
Împăratul-Roşu–personaj secundar, pozitiv, plat, tipul tatălui protector, grijuliu. (prin intermediul acestui personaj sunt evidenţiate calităţile eroului sau ale altor personaje din jurul său (curaj, isteţime, perseverenţă, devotament)
Craiul–personaj episodic, plat, tipul tatălui iniţiator.
Fata împăratului Roşu–personaj secundar, personaj real cu puteri supranaturale, tipul fetei răsfăţate.
Împăratul-Verde–personaj secundar, tipul împăratului iubitor de supuşi şi naiv.
Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă–personaje episodice, ajutoare, personaje reale cu puteri supranaturale.
Alte personaje episodice–fraţii fiului de crai, verişoarele.
Alte personaje ajutor–calul, furnica, albina.
Alte personaje donatori–albina,furnica.

Apartenenta la genul EPIC

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului "Apartenenta la genul liric", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/apartenenta-la-genul-epic/

Pentru a demonstra ca un text apartine genului epic trebuie sa urmati urmatoarea schema.

1. DEFINITIA: Genul epic reprezinta totalitalea operelor scrise in proza sau in versuri, care au in comun mai multe trasaturi cum ar fi prezenta naratorului, relatarea unui sir de intamplari, puse pe seama unor personaje; textele epice au ca moduri de expunere naratiunea si dialogul.

1'. Speciile epice sunt: schita, basmul, nuvela, balada, fabula si romanul. (nu e obligatoriu sa scrieti asta)

2. IPOTEZA: Textul “..” de .. apartine genului epic, avand toate trasaturile acestuia.

3. ARGUMENTUL I: In primul rand, opera are un narator care este marcat prin verbe si pronume la persoana a III-a (de dat exemple DIN TEXT!)

4. ARGUMENTUL II:In al doilea rand, textul are actiune liniara, gradata in ordinea celor cinci etape narative. (de scris etapele actiunii : SITUATIA INITIALA, CAUZA ACTIUNII, DESFASURAREA ACTIUNII, DEPASIREA MOMENTULUI DIFICIL SI SITUALTIA FINALA)

5. ARGUMENTUL III: De asemenea, textul are personaje cu rol diferit in actiune. (de caracterizat personajul PRINCIPAl!)

6. CONCLUZIE: In concluzie, textul este o operita epica in proza/versuri.

Apartenenta la genul LIRIC

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului "Apartenenta la genul liric", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/apartenenta-la-genul-liric/

1. DEFINITIE : Genul liric cuprinde totalitatea operelor lirice, care au trasaturi comune, sunt scrise intotdeauna in versuri, vocea poetului din text este eul liric care exprima stari si sentimente la persoana I singular, cu ajutorilor figurilo de stil si imaginilor poetice. Speciile genului liric sunt pastelul, idila, doina si imnul.

2. IPOTEZA: Textul “…” de … apartine genului liric, avand toate trasaturile acestuia.

3. ARGUMENTUL I: In primul rand, textul este liric din prezenta eului liric, ale carui marci apar in text, verbele si pronumele la persoana I singular, dintre care se evidentiaza ..( de dat exemplu din TEXT!)

4. ARGUMENTUL II: In al doilea rand, poezia transmite in mod direct starile si sentimentele e melancolie/tristete/bucurie/etc ale eului liric, prin intermediul unui limbaj figurat. ( de dat cateva exemple de figuri de stil sau imagini artistice + de comentat!)

5. ARGUMENTUL III: In al treilea rand, planurile poeziei sunt ( de scris)

6. ARGUMENTUL IV: De asemenea, titlul este foarte sugestiv ( de comentat putin titlul, aveti la semnificatia titlului un model)

7. CONCLUZIE: In concluzie, textul dat apartine genului liric.

Demonstratie PASTEL (schema)

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima varianta a articolului "Apartenenta unui text la pastel", te rugam sa accesezi urmatorul link: deacoffee.com/pastel/

Definitia pastelului

PASTELUL este opera lirica in versuri, in care se prezinta un aspect din natura (un peisaj, un tablou, un anotimp, vietuitoare) prin care eul liric isi exprima sentimentele.

Ipoteza

Opera “…” de … este un pastel si apartine genului liric.

Argumentele

In primul rand, termenul de pastel a fost preluat de Vasile Alecsandri din pictura, unde denumeste o compozitie realizata cu ajutorul unor creioane colorate moi.

In al doilea rand, textul apartine genului liric datorita prezentei eului liric in text. Marcile acestuia sunt verbele si pronumele la persoana I singular, dintre care se remarca formele ( de dat exemplu DIN TEXT!)

In al treilea rand, figurile de stil predominante sunt epitetele cromatice. (de dat exemplu + de explicat)

De asemenea, sentimentele transmise sunt de melancolie, tristete, etc.

Concluzia

In concluzie, poezia citata apartine genului liric si este un pastel.

Mesajul unui text liric (pastel)

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima varianta a exemplului "Mesajul unui text liric - pastel", acceseaza urmatorul link: deacoffee.com/mesajul-unui-text-liric/

Exemplu dat pe poezia “Interior” de Otilia Cazimir.

Poezia “Interior” de Otilia Cazimir este un pastel si prezinta ceea ce se intampla in interiorul unei case, pe timp rece. Titlul este format dintr-un substantiv comun, care denumeste un spatiu.

In opinia mea, textul provoaca o stare de melancolie si nostalgie.

In primul rand, campul lexical al naturii trimite cu gandul la specia pastelului, prin cateva cuvinte, cum ar fi “florile”, “soarele”, etc. Anotimpul este iarna (un sfarsit de toamna).

In plus, figurile de stil si imaginile artistice particularizeaza mesajul textului. Personificarea “se uita-afara florile din gastre” este foarte sugestiva, sugerand ideea ca florile sunt insufletite, dand naturii viata. Imaginea vizuala ” Prin geamul aburit si transparent” arata ca geamul aburise datorita frigului de afara. Acest limbaj figurat demonstreaza comuniunea dintre om si natura.

In ultimul rand, sentimentele transmise sunt de melancolie si tristete.

In concluzie, mesajul textului este foarte sugestiv.

Semnificatie versuri - Ana Blandiana (GLUMA II)

Interpretati in 2-3 randuri versurile:,,carpa sufletului meu /toata ii inbibata in soare” (din poezia “GLUMA II” de Ana Blandiana)

Versurile citate sunt foarte sugestive, aflate in stransa legatura cu intreg continutul. In primul rand, semnificatia acestora duce cu gandul la ideea de lumina sufleteasca, respectiv sufletul care este considerat o “carpa”. Acesta se lumineaza cu ajutorul razelor soarelui, reflectand ideea imaginara de speranta, dar totusi dezamagire. In al doilea rand, sentimentele sunt de melancolie si tristete, relevate de figurile de stil prezente (poti sa spui ce figuri de stil sunt daca vrei). In concluzie, versurile citate au o semnificatie aparte.

Semnificatia versurilor/citatului

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului "Semnificatia versurilor", acceseaza urmatorul link: deacoffee.com/semnificatia-versurilor-citatului

Pentru a scrie semnificatia unei fraze date sau un vers trebuie simplu sa scrieti ce figura de stil/imagine artistica observati, apoi de scris ideea (ce intelegeti din acea figura sau imagine) si starile si sentimentele transmise.

Exemplu:

Explica in maximum 5 randuri semnificatia ultimelor doua versuri ale primei strofe.

“Ochiul lunii se prevedea printre norii cenusii”

Versul “…” este foarte sugestiv si are o importanta deosebita raportat la intregul text.

In primul rand, metafora “ochiul lunii” este si ea foarte sugestiva, exprimand ideea ca luna este asemana cu un ochi care apare slab printre nori.

In al doilea rand, sentimentele transmise sunt de melancolie.
In concluzie, versul citat are o semnificatie deosebita.

Semnificatia titlului - ex. dat pe "Izvorul noptii" - Lucian Blaga

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima varianta a articolului "Semnificatia titlului" acceseaza urmatorul link: deacoffee.com/semnificatia-titlului

Daca aveti de scris o compunere in care sa scrieti semnificatia titlului urmati aceasta simpla schema:

Exemplu dat pe poezia Izvorul noptii de Lucian Blaga.

Titlul poezie “Izvorul noptii” de Lucian Blaga este foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul.

In primul rand, in sens propriu, titlul este o sintagma de cuvinte formata din doua substantive comune, articulate, unul in nominativ altul in genitiv, ce denumesc o apa curgatoare, respectiv o forma de impartire a timpului.

In al doilea rand, in sens figurat, titlul este o metafora a ochilor iubitei, asemanata cu zeita noptii (NYX). Metafora din titlu este completata de alte mijloace artistice ale textului, cum ar fi : enumeratia “curge noaptea peste vai/peste munti si peste sesuri”. Hiperbola “Acoperind pamantul/ cu o mare de intuneric” exprima complexitatea sufletului feminin dominat de mister.

In al treilea rand, (de scris alte figuri de stil asociate cu titlul + de explicat)

De asemenea, sentimentele transmise sunt de melancolie, tristete, etc.

In concluzie, poezia “Izvorul noptii” are un titlu original.

Rolul cratimei - varianta simpla

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima varianta a articolului "Rolul cratimei si efectele sale" accesati urmatorul link: deacoffee.com/rolul-cratimei

Daca aveti de scris rolul cratimei sau efectele e, scrieti asa

In structura “…” cratima s-a folosit deoarece doua parti de vorbire diferite se rostesc impreuna.
Efectele (urmarile) folosirii cratimei sunt evitarea hiatului, micsorarea numarului de silabe, mentinerea ritmului, pastrarea masurii versului.

Daca este poezie atunci le puteti scrie toate, daca este un text epic atunci doar primul efect este valabil.

Nocturna - George Bacovia

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru ultima versiune a articolului Apartenenta la genul liric - Nocturna de George Bacovia, acceseaza urmatorul link: deacoffee.com/nocturna-george-bacovia

Apartenenţa la genul liric

Clar de noapte parfumat,

O grădină cu orizontul depărtat…

Şi în somn, pe banca veche, cugetări se contrazic,

Greierul zimţează noaptea, cu nimic.

Se lucreaza pe o strofa data din poezia "Nocturna" de George Bacovia.

______________________________________________________

Rezolvare

Fragmentul dat aparţine operei  ”Nocturna” de George Bacovia.

Opera data aparţine genului liric, având toate trăsăturile acestuia.

Titlul textului este foarte sugestiv, aflat în strânsă legătură cu tema textului. “Nocturna” sugerează în totalitate momentul ideal pentru a crea versuri. Titlul este asociat cu tema tetului, care este tot noaptea. Motivele literare care constituie tema sun “clar de noapte parfumat”, “orizontul depărtat”.

Ideile poetice sunt în strânsă legătură cu întreg conţinutul tetului. Începând cu mometul ideal ales de eul liric pentru a scrie versuri, se crează un tablou din natură în care se colorează o bancă veche într-o grădină, unde însuşi eul liric este înfăţişat într-un greiere. Acesta nu perturbă echilibrul, ci îsi petrece noaptea dormind “Şi în somn pe banca veche” şi “Greierul zimţează noaptea cu nimic”.

Limbajul figurat este prezent şi ajută la formarea tabloului naturii. Metafora “clar de noapte parfumat” arată momentul popice creaţiei. Epitetul “banca veche” sugerează un loc neatins şi cuprins de forţele naturii. Imaginea vizuală “O grădină cu orizontul depărtat” crează locul feeric în care eul liric realizează tabloul.

Strofa dată este un catren cu rimă împerecheată.

Având în vedere aceste caracteristici, strofa dată aparţine genului liric

La hanul lui Manjoala - I. L. Caragiale (eseu)

Hei, daca nu stiai, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. Pentru a vedea ultima versiune eseului La hanul lui Manjoala de Ion Luca Caragiale - Apartenenta la tema lumi fantastice, acceseaza urmatorul link deacoffee.com/la-hanul-lui-manjoala-l-caragiale

Apartenenţa la tema lumi fantastice

Se realizează eseul demonstrând apartenenţa operei la tema dată.

______________________________________________________________

Rezolvare

Opera “La hanul lui Mânjoală” este scrisă de Ion Luca Caragiale şi a fost publicată in anul 1898 in “Gazeta săteanului”, şi, ulterior, în volumul “Nuvele povestiri”.

Textul studiat aparţine genului epic şi este o nuvelă în care acţiunea este plasată la limita dintre real si straniu.

Fantasticul este categoria estetică, referitoare la ceea ce este propriu închipuirii, ceea ce nu poate exista în realitate. Este înrudit cu miraculosul si fabulosul (prezent in legende şi basme) şi se află la graniţa dintre real si imaginar. Acesta este folosit pentru a crea un moment de tensiune, destinat minţilor deschise la orice si capabile să înţeleagă iraţionalul.

Titlul este foarte sugestiv, aflat in strânsă legătură cu întreg conţinutul. În sens propriu, titlul este format dintr-o prepoziţie simplă “la”, un substantiv comun “hanul” si unul propriu “Mânjoală”, denumind locul în care poposesc oamenii, dar şi faptul că hanul era al soţului Marghioalei. În sens figurat, titlul denumeşte locul în care se învârte acţiunea, locul unde se petrec vrăjile necurate.

Tema textului este lumi fantastice, datorită faptului că vrăjile necurate schimbă realul cu fantasticul şi ajută la crearea momentului de tensiune.

Elementele de fantastic care apar sunt supuse în trei categorii, personaje, acţiune şi simboluri. Elementele reale care apar în tet sunt personajele, hanul ca şi loc de repaus, drumul străbătut de Fănică până la han şi înapoi, căciula şi calul lui, întâlnirea cu Gheorghe în lanul de porumb şi incendierea hanului.  Elementele fantasticec sunt farmele care au loc asupra lui Fănică, faptul că Marghioala rămânea mereu tânără datorită farmecelor şi iedul.

Faptul că Marghioala făcuse pact cu diavolul, hanul era mereu curat “perdeluţe albe”, iar că ea era mereu tânără îl determină pe Fănică să fie înnebunit după ea. Fănică realizează că ceva ciudat i s-a întâmplat şi bănuieşte că Marghioala ar umbla cu farmece. Peste un timp, acesta observă că hanul a fost incendiat cu tot cu Marghioala.

Având în vedere aceste caracteristici, nuvela studiată aparţine temei lumi fantastice.

În opinia mea, textul este complex si oferă mai multe momente de tensiune, lăsând cititorul să interpreteze ceea ce este în spatele lor.

Cum sa dai in mintea copiilor - Florin Iaru

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. O versiune mai noua a eseului "Cum sa dai in mintea copiilor de Florin Iaru" o poti vedea accesand urmatorul link: deacoffee.com/cum-sa-dai-in-mintea-copiilor-florin-iaru

Textul "cUM SA DAI IN MINTEA COPIILOR" DE FLORIN IARU PREZINTA VIZIUNEA OMULUI ASUPRA JOCULUI PE CALCULATOR. REALIZATI UN ESEU IN CARE SA VA PREZENTATI VIZIUNEA ASUPRA OMULUI SURPRINS DE FLORIN IARU, IN FRAGMENTUL DAT.

__________________________________________________________________________________

Irealitatea din acest text “se implanta” inca de la inceputul textului. Omul surprins de Florin Iaru face acelasi lucru peste tot unde merge inclusiv la munca, unde nu se poate abtine sa nu apese pe mouse. Pentru el, oamenii care nu iubesc jocurile ii sunt, intr-un fel, inferiori, chiar daca acesta nu semnifica decat schimbarea temporara si partiala a comportamentului.

De fiecare data cand isi schimba viziunea asupra unor lucruri in viata, o face cu gandul absolut departe de realitate. Mintea ii este absenta in realitatea pe care noi toti o privim si o marcam in acest moment. Pana si sentimentele si trairile le considera ireale, ceea ce demonstreaza ca nu le-a simtit cu adevarat, decat atunci cand s-a jucat pe calculator. Pentru el, calculatorul reprezinta o “scapare” temporara din lumea pe care n-o iubeste si n-o simte familiara. El o considera cruda si nemiloasa, motivul pentru care vrea sa scape, sa treaca in cea in care el o controleaza sau nu, cu ajutorul unor butoane sau a unui mouse.

Ii caracterizeaza pe chinezi ca fiind obsedati de munca, prinsi in “lumea” lor proprie, dar dupa parerea mea, mult mai reala si pusa in practica in viata de zi cu zi. Ei se retrag din lumea asta fiind obositi de atata munca, fumand si considerand aceasta o relaxare. Omuletul nostru face si el in sfarsit o pauza din jucatul pe calculator, dar specifica: “atunci cand va trebui sa intre ii va trebui cateva secunda sa-si reintre in ritm, demonstrand ca exista o “poarta” de intrare in lumea ireala. Acest lucru pot semnifica portile iadului sau portile raiului (pentru acest personaj din text).

Irealitatea cu fictiunea se imbina din nou, demonstrand caracterul stilului artistic prin surprinderea a celui stiintific si publicistic.

Porunca - Tudor Arghezi

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. O versiune mai noua a eseului "Porunca de Tudor Arghezi" o poti vedea accesand urmatorul link: deacoffee.com/porunca-tudor-arghezi

Comentati literar si stilistic continutul operei literare “Porunca” de Tudor Arghezi.

PORUNCA

de Tudor Arghezi

Prin Rai copiii au dus-o foarte bine,

Cum ar fi dus-o orisicine,

Jucându-se cu gâzele si iezii

Care sareau pe mugurii livezii

Nici: „Culca-te devreme!” Nici „Te

Scoala!”

Nu era cine tine socoteala

Ca întârzii, Adame, de la scoala,

Ca lectia s-o spui fara greseala,

Ca, Eva, înca nici te-ai pieptanat

Si te gaseste prânzul tot în pat.

Nimic, nici tati, nici mame, nici dadace,

Nici profesoara, rea ca o ragace,

Nici dascalul cu zgârci în beregata

Care sa sâcâie baiatul si pe fata.

Totul era de gluma si de joaca

Si asteptai doar pomii sa se coaca.

Dar ce-i veni într-o zi lui Dumnezeu

Ca se-arata încins în curcubeu

Si dete-ntâile porunci

Anume ce-i iertat si nu e sa manânci.

-„Din pomul acesta, Evo si Adame,

Sa nu v-atingeti nicidecum de poame.

De unde nu, cunoaste-ti ce v-asteapta:

Pedeapsa mea cea crâncena si dreapta.”

- „Ai auzit?”

- „Am auzit!”

- „ce fel,

Ca se mânie Domnul, însusi el?”

- „Mi-e tare pofta, dragul meu, sa gust

Tocmai din pomul ala, plin de must.”

_______________________________________________________________________________

ESEU

Poezia “Porunca” de Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul. In sens propriu titlul este format dintr-un substantiv comun, articulat cu articolul hotarat “-a”, denumind o ordine, o indemnare. In sens figurat, titlul este ordinul dat de Dumnezeu lui Adam si Eva, respectiv de a nu manca dintr-un  mar “otravit”.

Tema poeziei este redata de motivele literare “Rai”, “Dumnezeu”, “domnul”, “Adame”, “Eva”, aceasta fiind in totalitate creatia divina.

Poezia, ca structura, este impartita in trei secvente. Prima secventa incepe la versul unu si se termina la versul saisprezece. Ideea secventei este descrierea Raiului. A doua secventa incepe la versul saptesprezece si se inceie la versul douazeci si sapte. Ideea acestei secvente este ca lui Adam si Eva le este interzis sa mananci dintr-un mar. Ultima secventa incepe de la versul douazeci si opt si se termina la versul douazeci si noua, ideea fiind ca ei incearca sa incalce porunca.

In prima secventa, Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor. Trezirea si culcarea la orice ora din zi, nu conta daca intarziau la scoala si nu invatasera lectia deoarece nu le tinea nimeni “socoteala”. El mai este descris ca “Totul era de gluma si de joaca”.

In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca Lui.

In a treia secventa, Adam si Eva se gandesc sa incalce aceasta porunca, uitand ca nimic nu le lipseste si duc o viata perfecta. Adam si Eva fiind copii le era greu sa nu faca lucrurile interzise.

Poezia data este formata dintr-o catrena, doua sextine si o strofa din 14 versuri, rima fiind imperecheata.

De asemenea, figurile de stil sunt prezente, dar intr-un numar redus. Comparatia “rea ca o ragace” si inversiunea “Te scoala” sunt foarte sugestive, aflate in stransa legatura cu intreg continutul, ele comparand si atragand atentia asupra viziunii eului liric.

In plus, poezia transmite ideea ca Adam si Eva, aveau absolut tot ce-si puteau dori, dar la prima interdictie nu i-au putut rezista fiind nevoiti sa-L tradeze, Dumnezeu, neputandu-i ierta pe cei doi, le-a “trimis” in suflet pacatul stramosesc, pe care toti il purtam.

In concluzie, textul este foarte sugestiv, transmitand o invatatura, aceea fiind ca oricat de bine ai trai nu poti face fata ispitei. Tema fiind creatia divina, sugerand ca nu exista om perect, inafara de Dumnezeu, nici macar in Rai.

Corigenta - Mircea Eliade - viziunea despre lume

Hei, ne-am mutat pe DeaCoffee.com. O versiune mai noua a articolului "Viziunea despre lume in opera literara Corigenta de Mircea Eliade" o poti vedea accesand urmatorul link: deacoffee.com/corigenta-mircea-eliade-viziunea-despre-lume

Realizați un eseu structurat în care să identificați și explicați viziunea despre lume așa cum se desprinde din fragmentul intitulat ”Corigența” de Mircea Eliade. Veți avea în vedere schema dată:

• încadrarea scriitorului în perioada literară și menționarea altor scriitori contemporani;
• apariția romanului din care face parte;
• explicarea titlului romanului și a titlului fragmentului;
• indicarea temei și a event. motive literare;
• tipul de narator și perspectiva nararotorului;
• comentarea tehnicii circulare sau sferoidului;
• surprinderea conținutului operei prin camentarea relației copil-școală;
• valorificarea ideii de maturizare;
• indicarea personajelor și tipologizarea acestora;
• caract. personajului-narator;
• rolul modurilor de expunere;
• registre stilistice;
• concluzia;
• opinia.

________________________________________________________________________

ESEU

Scriitorul Mircea Eliade aparține perioadei interbelice alături de alți mari scriitori precum Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Vasile Voiculescu, Liviu Rebreanu din anii 1907-1986.

Fragmentul ”Corigența” aparține romanului ”Romanul adolescentului miop” care a fost publicat neterminat în anii 1924-1925 și publicat postum în 1989.

Titlul ”Romanul adolescentului miop”, în sens conotativ este format din două substantive comune și un adjecti, denumind o carte a unui om în perioada adolescenței care avea probleme de vedere. În sens denotativ, titlul este o poveste de viață a naratorului care avea probeleme de vedere, dar adjectivul ”miop” poate să-l reprezinte pe adolescentul care ia decizii pe moment și nu poate să-și perceapă niciodata viitorul.

Titlul fragmentului ”Corigența” este format dintr-un substantiv comun care, în sens propriu arată starea în care se găsesc elevii care nu au note de trecere la o anumită materie sau mai multe, depinde de situație. În sens figurat, titlul este bariera de care naratorul nu poate trece, el având nota ”insuficient” la matematică.

Tema textului este școala și este redată de motivele literare ”matematica”,”cărțile de știință”,”trigonometria”.

Tipul de narator este personaj și subiectiv, iar perspectiva naratorului este subiectivă deoarece acesta narează la persoana I singular.
Ideea incipitului, în acest fragment, se repetă și în final. Această idee îl surprinde pe narator în ipostaza de a recunoaște fără rușine că este corigent la matematică și nu are voința necesară să depășească această situație. El este interesat de știință și nu vrea să treacă la matematică. Această tehnica de repetare a ideii se numește tehnica circularei și a sferoidului. Ea este folosita entru a insista asupra faptului ca naratorul începe și sfârșește în aceeași ipostază, respectiv corigent.

Relația copil-școală este surprinsă în diferite momente în care se află naratorul. Naratorul, încă de la început, recunoaște că nu este prieten cu matematica, iar ceea ce îi stârnește interesul este știința. Prin faptul că i se permite să învețe toată materia în trei zile, este pus în situația să aleagă. El este foarte entuziasmat și crede în propriile sale gânduri. Își face un program de învățat, inclusiv noaptea, arătând interesul înainte să deschidă măcar cartea. După ce se apucă de citit, mintea lui zboară în altă parte. Își mai încearcă pdată norocul, își pune ceasul să sune la ora cinci dimineața, dar adoarme la loc pentru încă o oră jumate. Îl trezește lumina dimineții și trece la altă stare față de cum era înainte. Nu îi mai pasă de profesorul lui de matematică, Vanciu, care îl va lăsa corigent. Hotărăște să învețe la vară, considerând că va învăța atât de bine că profesorul va rămâne ”uluit”. Relația copil-școală se stabilește încă de la început, iar un an nou de școală pentru el înseamnă o nouă corigență ”Astfel, și anul acesta-ca întotdeauna-, rămân corigent”.

Naratorul se află la vârsta adolescenței, vârsta critica entru o persoană deoarece schimbările majore au loc în această perioada a vieții. Acesta tinde să se maturizeze, fiindcă încearcă orice posibilitate să învețe, dar nu poate să se concentreze suficient. Când tatăl său îl găsește citind de câteva minute, el se preface cum c-ar fi învățat de ore întregi și este extrem de epuizat. El se comportă ca un copil care vrea să treacă mai departe în viață, dar renunță e drum din cauza comodității.

Personajele din acest tet sunt elevul corigent, principal, dinamic și rotund, profesorul Vanciu personaj secundar, dinamic și plat, tatăl elevului personaj secundar, episodic, dinamic și plat.

Naratorul este personajul principal din textul ”corigența” de Mircea Eliade. El este un băiat aflat la vârsta adolescenței, care trece de la o stare la alta. El spune că n-a trecut clasa pentru că n-a vrut și că este în totalitate lipsit de voință. Cântă la pian mai mult ca niciodată doar ca să nu învețe. La auzirea ceasului care trebuia să-l trezească acesta se crede mult prea inteligent pentru a învăța ”Matematica mă creează pe mine sau eu pe ea?”. Se consideră ca și ceilalți adolescenți care nu sunt capabili de un viitor potrivit. Cel trece de la extaz la disperare și apoi revine la starea inițială.

Modurile de expunere prezente sunt narațiunea și dialogul. Narațiunea este modul de expunere care are rolul de a relata fapte și întâmplări. Dialogul este folosit ca și monolog pentru a arăta gândurile interioare ale personajelor.

Limbajul folosit este comun, lipsit de metode artistice, pentru a fi un tet clar, concis și coerent și este adresat tuturor categoriilor sociale
În concluzie, toate aceste caracteristici reprezintă un adolescent ca toți ceilalți, interesul pentru școală este ridicat, dar lipsit de voință, uneori ajung în disperare.

În opinia mea, naratorul este un reprezentant al adolescenților care nu-și găsesc locul în viață.